marți, 23 martie 2010

Libertate


Ma joc cu el.Il leg la un picior si-apoi il arunc in vant,il trag inapoi si-l strang in brate.Il doare si eu nu observ cum viata i se scurge incet,incet.Il vreau sa fie doar al meu;il vreau captiv intr-o cusca de mine construita.Aripile i le-as modifica,sa zboare doar inspre mine,nu spre alte orizonturi.
Azi l-am lasat liber....a plecat lin spre cer si a doua zi s-a intors.A venit umil,mi-a atins degetul aratator si s-a lingusit.Era flamand si ii era frig.L-am ingrijit,l-am alintat,bucuroasa fiind,i-am cladit o noua cusca.
A doua zi a plecat.

2 comentarii:

robert spunea...

Mi-a placut mult... asa este si viata noastra, si noi oamenii: daca avem, nu vrem si daca vrem, nu avem! intr-o continua cautare, intr-o continua cercetare.
Pfff! Am cam dat-o pe filozofie :)

Diana spunea...

da Robert,niciodata ce avem nu vom vrea suficient de mult in continuare.